Bebe plantusin r58 sirop pentru sugari de la 3+ luni si copii mici

Descriere produs

INGREDIENTE: sirop de fructoză 79%; extracte apoase de plante: muguri de pin (Pini turiones), frunze de pătlagină (Plantaginis folium), cimbrişor (Serpylli herba), flori de tei (Tiliae flos), flori de salcâm (Robiniae pseudoacaciae flos), rădăcină de nalbă mare (Althaeae radix), trei fraţi pătaţi (Violae tricoloris herba), scai vânăt (Eryngii plani herba), Grindelia (Grindeliae herba), lichen de piatră (Cetraria Islandica) - min. 20%, în proporţie variabilă; antioxidant: vitamina C. Mugurii de pin erau prezentaţi în farmacopeile europene ale secolului al XIXlea printre plantele considerate species pectorales, regăsindu-se în diverse formule destinate problemelor respiratorii. Pătlagina este cunoscută şi folosită ca plantă medicinală din timpuri străvechi. Dacii o numeau spioox – spioac şi o foloseau intern pentru sănătatea tractului respirator. Cercetările moderne au evidenţiat existenţa unei cantităţi însemnate de mucilagii care formează un strat protector la nivelul mucoaselor calmând iritaţiile locale. În ultimii ani au fost izolate din frunzele de pătlagină, poliholozide cu efect imunostimulator. Cimbrişorul conţine o mare cantitate de ulei esenţial, fiind foarte cunoscut şi folosit încă din Evul Mediu pentru o gamă largă de aplicaţii printre care problemele respiratorii. Florile de tei, cunoscute pentru proprietăţile lor calmante, liniştitoare, acţionează asupra aparatului respirator datorită conţinutului bogat în mucilagii. Acestea aderă la ţesuturi şi formează un strat protector, astfel contribuind la calmarea iritaţiilor căilor respiratorii. Deja medicii antici greci şi romani ştiau utilizarea medicală a scaiului vânăt. Rezultatele bune ale scaiului vânăt în probleme pulmonare au fost menţionate de Pater în 1932. Hipocrate a folosit nalba mare în principal ca remediu, prescriind un decoct de rădăcină. Dioscoride, a recomandat, de asemenea, utilizarea acesteia. Albertus Magnus (secolul al XII-lea) numește nalba mare ca agent emolient, Lonicerus (1564) o laudă ca expectorant, iar Hecker (1814) o folosește pentru problemele organelor respiratorii. În prezent încă este apreciată pentru aceleaşi efecte. O anumită dovadă pentru utilizarea plantei trei fraţi pătaţi ca plantă medicinală o avem de la unul dintre „Părinţii Botanicii” din epoca medievală, Matthiolus. „Lonicerus (1564) o prescrie […] ca expectorant.” Madaus, 1938 În monografia salcâmului, în Lehrbuch der Biologischen Heilmittel, 1938, Gerhard Madaus nota: „Florile, care au fost utilizate sub denumirea de Flores Pseud'Acaciae ca antispastice, au fost folosite în farmacie. Un ceai făcut din flori se bea împotriva tusei.” numele botanistului german David Grindel (1766-1836), planta fiind utilizată de nativii americani pentru problemele bronşice. Valoarea de remediu a acestei plante a fost recunoscută pe la mijlocul secolului al XIXlea - după care a intrat în evidenţă ca o plantă medicinală importantă. Recunoaşterea oficială a Grindeliei a venit odată cu introducerea ei în Farmacopeea Statelor Unite din 1882 până în aproximativ 1926 și în Formularul Naţional al Statelor Unite până în 1960 (Goetz 2005). Herbaliştii moderni încă prescriu planta. Comisia E a aprobat, de asemenea, utilizarea ei tradiţională. Lichenul de piatră, cunosut şi sub denumirea de muşchi de Islanda are o rezistenţă extrordinară la condiţiile climatice foarte aspre în care creşte. În Norvegia și Islanda, a fost folosit încă din cele mai vechi timpuri ca remediu și hrană. A fost cuprins în categoria species pectorales în farmacopee şi cărţi de profil încă din secolul XIX. Datorită cantităţii mari de mucilagiu conţinute, care formează pe suprafaţa mucoaselor un strat protector, este foarte util pentru a calma iritaţiile membranelor mucoase. BENEFICII ALE UTILIZĂRII: -pătlagina, teiul, mugurii de pin, cimbrişorul şi scaiul vânăt susţin sănătatea căilor respiratorii datorită uleiurilor esenţiale, mucilagiilor, saponinelor și iridoidelor, constituenţi prezenţi în această combinaţie de plante; protejează membrana mucoasă a tractului traheobronşic și susţin buna funcţionarea a sistemului respirator; -trei fraţi pătaţi susţine sănătatea respiratorie; ajută şi calmează în caz de iritaţii în gât; -teiul uşurează expectoraţia; -grindelia este demulcentă şi expectorantă; -lichenul de piatră contribuie la funcţionarea normală a sistemului imunitar. ATENŢIONĂRI: Nu se recomandă în caz de intoleranţă ereditară la fructoză, o boală genetică rară. În cazuri extrem de rare, pot apărea reacţii alergice la fructoză (un singur caz raportat pe site-ul oficial european dedicat raportărilor de reacţii adverse, la copii între 2 luni și 2 ani). Nu se recomandă în caz de diabet, hipersensibilitate la oricare dintre ingredientele produsului. EFECTE SECUNDARE ŞI INTERACŢIUNI: La dozele recomandate nu au fost semnalate efecte secundare sau interacţiuni cu medicamente. MOD DE UTILIZARE: Sugari şi copii mici 3 luni - 3 ani: câte 0,5 ml/kg corp de 3 ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă, conform tabelului de mai jos. Greutate Vârstă Doză / administrare 6 - 8 kg 3 - 6 luni 3 - 4 ml 9 - 10 kg 7 - 12 luni 4,5 - 5 ml 11 - 15 kg 1 - 3 ani 5 - 7,5 ml Durata unei cure obişnuite este de 5-15 zile. A se agita flaconul înainte de utilizare. După deschidere, a se păstra la rece. ASOCIERI RECOMANDATE: Acest sirop se poate asocia cu Bebe Biosept sirop, ceai de flori de soc sau pătlagină. PREZENTARE: Flacon 100 ml cu seringă dozatoare. A se păstra la loc uscat şi la temperatura mediului ambiant. Supliment alimentar. A nu se depăşi doza recomandată pentru consumul zilnic. Produsul este un supliment alimentar şi nu trebuie să înlocuiască o dietă variată, echilibrată şi un stil de viaţă sănătos. A nu se lăsa la îndemâna şi la vederea copiilor. Notificat la Serviciul Naţional pentru Plante Medicinale, Aromatice şi Produse ale Stupului. Nr. 14840/04.06.2021