Biosept cu miere si propolis a13 sirop 100 ml

Descriere produs

Ingrediente: miere de albine min. 64%, extracte apoase de: echinacea (Echinaceae herba), şovârv (Origani herba), cimbrişor (Serpylli herba), lichen de piatră (Lichen Islandicus), rizomi de ghimbir (Zingiberis rhizoma), scorţişoară (Cinnamomi cortex), frunze de măslin (Oleae folium), cuişoare (Caryophylli flos), extract uscat de Astragalus membranaceus - min. 35%, în proporţie variabilă; extract hidrogliceric de propolis 1,2%; antioxidant: acid ascorbic; uleiuri esenţiale de: lămâie (Citri aetheroleum), geraniu (Pelargoni aetheroleum), scorţişoară (Cinnamomi aetheroleum), roiniţă (Melissae aetheroleum) - min. 0,045%, în proporţie variabilă. Beneficiile echinaceei au fost cunoscute şi studiate încă de la începutul secolului trecut. „Echinacea a fost atribuită cu proprietatea de a creşte rezistenţa organismului la infecţie” J. P. Remington, H. C. Wood, The Dispensatory of the United States of America, 1918. Şovârvul şi cimbrişorul conţin o mare cantitate de ulei esențial care le face recomandate încă în publicaţiile medicale de la sfârşitul secolului al XIX-lea pentru probleme specifice sezonului rece. Şovârvul reduce inflamaţiile bronşice şi tusea iar cimbrişorul calmează iritaţiile. Lichenul de piatră, cunoscut şi sub denumirea de muşchi de Islanda, a fost folosit încă din cele mai vechi timpuri. Afost cuprins în categoria species pectorales în farmacopee şi cărţi de profil încă din secolul XIX. Datorită conţinutului bogat în mucilagii, care formează pe suprafaţa mucoaselor un strat protector, este foarte util pentru a calma iritaţiile membranelor mucoase. Măslinul a fost cultivat încă din primele perioade ale istoriei omenirii, frunzele sale fiind folosite pe scară largă în medicina populară din regiunile din jurul Mării Mediterane. Prima menţiune medicală oficială a frunzei de măslin, un raport care descrie calităţile sale, a apărut în 1854. Studiile efectuate au arătat că oleuropeinele din frunzele de măslin au capacitatea de a pătrunde prin învelişul lipoproteic al germenilor inhibând astfel procesul de replicare a ARN-lui, şi implicit de înmulţire a germenilor. Ghimbirul este un tonic aromatic foarte cunoscut, menţionat în Farmacopeile chinezeşti, în Ayur-Vedas Susrutas, în literatura sanscrită dar şi în scrierile grecilor şi romanilor antici. Se cunoaşte demult, de exemplu, faptul că „Infuzia caldă susţine transpiraţia blândă şi caldă, […] creşte fluxul mucusului la nivelul plămânilor fiind utilă în [...] cazuri febrile şi inflamatorii care necesită o diaforeză susţinută”. William Cook, The Physiomedical Dispensatory, 1869. Cuişoarele, originare din Indonezia, au constituit un articol de comerţ în India de timpuriu. Subiecte ale scriitorilor chinezi ai dinastiei Han (266 Î.Hr. - 220 D.Hr.), acestea au devenit cunoscute în Europa prin secolul IV. Cuişoarele sunt utilizate atât în medicina indiană Ayurveda, medicina chineză cât şi în fitoterapia occidentală, în special pentru efectele uleiului esenţial pe care îl conţin, cu proprietăţi „puternic antiseptice”, prezentate aşa încă din The British Pharmaceutical Codex, 1911. Activitatea biologică a scorţişoarei se datorează în mare parte uleiului esenţial din compoziţia sa. Uleiul de scorțișoară a fost, probabil, distilat pentru prima dată la sfârșitul secolului al XV-lea. Aldehida cinamică este substanța care conferă scorțișoarei aroma și mirosul, constituind în jur de 90% din uleiul esenţial al acesteia. Printre altele, scorţişoara susţine sănătatea tractului respirator superior şi are un efect tonic. Astragalus membranaceus, una dintre cele mai importante plante adaptogenice tonifiante din medicina tradițională chineză, are o îndelungată istorie de utilizare medicală. Astragalus a fost descris iniţial în textul clasic Shennong din Materia Medica, cea mai timpurie farmacopee completă din China, scrisă din perioada războiului până la dinastia Han (sec. III î.Hr. - sec. III d.Hr.). Este apreciată pentru capacitatea sa de a consolida energia primară a organismului, pe care noi o cunoaştem drept sistemul imunitar. Propolisul, unul dintre produsele albinelor, este o substanţă răşinoasă depusă de albine la baza stupului şi în alte zone fiind destinat protecţiei fagurelui faţă de agenţii dăunători. Vechii greci, romani şi egipteni erau conştienţi de proprietăţile propolisului şi îl foloseau în mare măsură ca medicament. Cel puţin 180 de compuşi diferiţi au fost identificaţi până acum printre care polifenoli, aldehide fenolice, chinine sesqviterpenice, cumarine, aminoacizi, şi compuşi anorganici. Uleiurile esenţiale de lămâie, geraniu, scorţişoară şiroiniţă au fost evaluate în numeroase studii ştiinţifice pentru activitatea lor împotriva bacteriilor gram-negative şi gram-pozitive cu rezultate pozitive. Beneficii ale utilizării: -Astragalus, ghimbirul și echinacea cresc rezistenţa fiziologică a organismului în caz de condiții de ambianță severe și susţin apărarea naturală a acestuia; -echinacea şi ghimbirul susţin sistemul imunitar şi sănătatea tractului respirator superior; -Astragalus și ghimbirul susţin tonusul organismului; -şovârvul contribuie la sănătatea organelor respiratorii, susţine rezistenţa organismului; prezintă proprietăţi de reducere a inflamaţiei bronşice şi a tusei; îmbunătăţeşte imunitatea; -cimbrişorul şi lichenul de piatră au efect calmant pentru gură şi gât; -lichenul de piatră contribuie la buna funcţionare a sistemului imunitar; -ghimbirul ajută la menținerea sănătății tractului respirator a sănătății bronșice; ajută la menținerea secrețiilor optime în tractul respirator; -măslinul contribuie la sănătatea tractului respirator superior. Contribuie la apărarea organismului împotriva agenţilor externi; -cuişoarele ajută la menținerea sănătății tractului respirator; -scorţişoara ajută la întărirea organismului. Susţine sănătatea tractului respirator superior. Atenţionări: nu se recomandă în caz de diabet, alergie la produse apicole sau de hipersensibilitate la oricare dintre ingredientele produsului. Sarcină şi alăptare: se poate consuma de către femeile însărcinate şi mamele care alăptează. Efecte secundare şi interacţiuni: la dozele recomandate nu au fost semnalate efecte secundare sau interacţiuni medicamentoase. Mod de utilizare: Copii 1 - 4 ani: 1 - 3 linguriţe pe zi, cu 30 de minute înainte de masă. Copii 5 - 12 ani: 4 - 5 linguriţe pe zi, cu 30 de minute înainte de masă. Copii de peste 12 ani şi adulţi: 3 - 4 linguri pe zi, cu 30 de minute înainte de masă. Durata unei cure obişnuite este de 7 - 14 zile. Ase agita înainte de utilizare. După deschidere, a se păstra la rece. Asocieri recomandate: -pentru eliminarea disconfortului respirator, la copii de peste 3 ani, siropul Biosept-A13/A16 se poate asocia cu unul sau mai multe dintre produsele: soluţia Biomicin-A2, tinctura Biosept-A4, produsele din gama Hapciu, sirop Plantusin-R8/R9, sirop Plantusin Forte-R25/R18, ceai Plantusin-R1, ceai P-pulmonar-R14 -pentru eliminarea disconfortului urinar la copii de peste 3 ani siropul Biosept-A13/A16 se poate asocia cu soluţia Biomicin-A2, ceai Diurosept-U60/U62 sau tinctură Diurosept-U69. Prezentare: flacon a 100 ml A se păstra la loc uscat şi la temperatura mediului ambiant. Supliment alimentar. A nu se depăşi doza recomandată pentru consumul zilnic. Produsul este un supliment alimentar şi nu trebuie să înlocuiască o dietă variată, echilibrată şi un stil de viaţă sănătos. A nu se lăsa la îndemâna şi la vederea copiilor. Notificat la Serviciul Naţional pentru Plante Medicinale, Aromatice şi Produse ale Stupului. Nr. AA14880/04.06.2021